Alegerile prezidențiale din decembrie 2014
Am creat această pagină web înainte de 20 septembrie 2014, observând că devenea foarte posibilă varianta ca Victor Ponta - un țâști-bâști al politicii românești - să devină ditamai Președintele țării. Speranța mea a fost similară cu cea a tinerilor care au ieșit masiv la vot în al doilea tur de scrutin, aceea de a înfrânge o campanie plină de minciuni și manipulări grosolane, care ar fi adus sumbra liniște peste țară - o liniște care ar fi trezit multă neliniște.
Citiți cele de mai jos și gândiți-vă dacă - în timp - argumentele de mai jos rezistă. Nu voi schimba nimic din cele spuse, tocmai pentru a dovedi că argumentele mele au fost valabile: am toată încrederea că Dl. Klaus Iohannis nu poate să ne înșele așteptările fiindcă este făcut din alt aluat și are altă educație. Cine cunoaște mai bine neamul săsesc știe că am pe ce să mă bazez.
Atunci când citiți cele de mai jos trebuie să aveți în vedere și cronologia:
- 2 noiembrie 2014 - Primul tur al alegerilor prezidențiale
- 16 noiembrie 2014 - Al doilea tur al alegerilor prezidențiale
Prof. C. Stăncescu
Petre Țuțea: Un tâmpit mai mare ca mine nu există.
Să faci 13 ani de temniță pentru un popor de idioți!
De asta numai eu am fost în stare...
20 sept. 2014 Îndrăgita procedură Copy/Paste
Celebra firmă Microsoft - tot mai bine cunoscută și în România - a introdus încă de la începuturi mica procedură Copy/Paste, pentru uz curent. Ea este utilă mai ales celor care doresc să copieze texte dintr-un loc și să le pună în alt loc. Dacă aveți probleme în folosirea acestei proceduri, puteți apela cu încredere la Premierul Guvernului României, Domnul Procuror Doctor Victor Ponta, care vă va descurca cu siguranță...
Mă întreb (Prof. C. Stăncescu) cum se va simți acest cetățean atunci când, ajuns Președintele României, va merge la deschiderea anului de învățământ la o școală (sau la o facultate) iar toți copiii (sau studenții) vor striga în cor: Pla-gi-a-to-ru', Pla-gi-a-to-ru'? Tot așa, cum se vor simți cei/cele din mediul academic sau cultural, în general, care-l susțin acum pe față?
Singura lui justificare la acuzația de plagiator este că a primit de la Înalta Curte de Casație și Justiție o hârtie în care se arată că, nefiind emisă o plângere împotriva sa, nu poate fi pus sub acuzare. Așa sunt legile, spune el, mai mult nu am ce să fac!
În aceste condiții mă întreb din nou, ce s-ar întâmpla cu mine dacă l-aș plagia pe Caragiale? Sau pe Dante Alighieri... Aș fi exonerat, oare, fiindcă niciunul dintre ei nu ar depune o plângere împotriva mea?
Vreți părerea mea (Prof. C. Stăncescu)? Băsescu a fost un mitocan, dar a pus Justiția Independentă în drepturile ei (până și frate-său e la pârnaie de luni de zile...). Ponta este și va fi un obraznic fără educație (vorbește foarte urât despre oameni mult mai în vârstă decât el), un infantil (cel mai mult îi plac selfie-urile) și un mincinos spontan de înaltă clasă. Să încercăm acum (din nou) și cu un neamț, așa cum au mai făcut-o românii în anul 1866 și și-au modernizat țara. Cei care se gândesc că ar fi mai bun un etnic român decât un etnic german, ori că sângele ortodox e mai potrivit la noi, în România, să priceapă că neamțul acesta este mult mai român decât acela și că românii sunt mult mai puțin ortodocși decât erau atunci...
Citiți și Ponta - Mincinos patentat
O acuză interesantă la adresa lui Klaus Iohannis este că, împreună cu soția, deține șase imobile. Este adevărat acest lucru, fiindcă a cumpărat niște case de la sașii care plecau în Germania. Prin contrast, Domnul Procuror Doctor Victor Ponta are numai patru imobile. E drept că și soția sa, Doamna Europarlamentar Daciana Sârbu are trei imobile, dar cei doi - deși formează o familie - sunt politicieni distincți, cică. La ei - deși formează o familie - nu se poate spune că dețin împreună șapte imobile, ca la Klaus Iohannis, acest Sas lacom cu șase imobile, care nu se mai satură...
Așa cum a declarat singur, Sasul nu are copii. Pentru asta este foarte vinovat, mult mai vinovat decât Domnul Procuror Doctor Victor Ponta care are un copil din prima căsătorie și încă unul din a doua. A divorțat de prima soție pentru a se căsători (din interes, ca și mentorul său, Dublul Pușcăriaș de Drept Penal Năstase Adrian) cu fata Domnului Ilie Sârbu, Expert Național în Retrocedări de Păduri, pe când Sasul continuă să stea cu soția lui inițială - chiar dacă nu-i face copii. Concluzia: vrei să fii Președinte, atunci fă copii! Sigur, la Domnul Inginer Ion Iliescu problema asta nu s-a pus și nu se pune...
Iar dacă cineva ar putea fi amăgit de sloganuri mincinoase, atunci ar trebui să-l observe mai bine în acest film pe „Președintele care unește”, aruncând în stânga și-n dreapta glumițe de trei parale, parțial însușite de la mentorul său și jignindu-i pe cei din jur - indiferent de vârstă - cu obrăznicia-i nativă... Acesta e modul în care ne unește viitorul Președinte al României!
Nu este greu să ne imaginăm că așa va continua să arate viața politică timp de cinci ani de acum înainte dacă vom face nesăbuința să-l alegem! Amintiți-vă zicala românească „Lupul își schimbă părul, dar năravul ba!”.
Ascultați și ce spun americanii
Iar voi, tinerii, ascultați-l pe Tudor Chirilă
Dar ascultați-l și pe Iohannis cântând imnul țării. Credeți că a învățat asta azi-noapte? Voi singuri în fața oglinzii puteți avea această intonație? Voi, ca etnici rrromâni...
Note:
- Chiar dacă infracțiunea de plagiat și infamantul titlu de plagiator nu sunt numite ca atare în legislația românească, ci numai în lumea academică, studenții tot pot să strige Pla-gi-a-to-ru', Pla-gi-a-to-ru', fiindcă ei trăiesc temporar în această lume. Sigur că există, totuși, Legea dreptului de autor, care condamnă aceste infracțiuni (vezi cazul George Stanca), doar că acolo nu este scris cuvântul plagiat, ca termen juridic.
- Îi rog pe cei care se simt deranjați de opinii atât de ofensatoare precum cele de mai sus să facă una sau mai multe dintre următoarele:
- Să nu le citească
- Să le citească pentru dânșii, personal, dar să nu le facă publicitate
- Să le citească pentru dânșii, personal, dar să le combată cu cât mai multă vigoare înaintea soției, a rudelor sau a cunoscuților lor (care împărtășesc aceleași convingeri, desigur...)
12 nov. 2014 - Comentarii după prima confruntare televizată
Dacă fișa postului de Președinte al României ar conține obrăznicia pe prima poziție, atunci V. Ponta a câștigat aseară la Realitatea TV confruntarea cu Klaus Iohannis. Acesta din urmă, prin educația sa evidentă, nu poate să se coboare la nivelul interlocutorului său, orice ar face. Nu poate multă lume să înțeleagă acest lucru, dar voi, cei care citiți aceste rânduri, sunt sigur că le puteți înțelege și le puteți aprecia...
Una dintre exprimările lui V. Ponta - care numai la drept și la Constituție nu se gândește - a fost răspunsul „E o lozincă!” la prezentarea de către Klaus Iohannis a dreptului la vot. Asta spune multe, atât despre intenția lui de a respecta Constituția, cât și despre cunoștințele sale de drept...
Legat de celelalte aspecte - date numerice școlărești citite de pe fițuici etc. - trebuie spus din capul locului că V. Ponta trebuia să se autosuspende din funcția de Prim Ministru încă de la începutul campaniei electorale. În toată această perioadă a consumat bani publici pentru a se plimba prin țară și pe afară ca să-și facă o campanie faraonică, cu adunări de zeci de mii de oameni cărați cu autocarele pe Arena Națională chiar de ziua sa!!! Să nu-mi spuneți că aceia erau membri de partid PSD, ori că ar fi venit la stadion dacă nu aveau autocare la dispoziție, fiindcă nu am să vă cred. Nu este normal ca unul dintre candidați să fie atât de mult avantajat - prin utilizarea mijloacelor statului - în raport cu toți ceilalți.
În afara acestor evidențe, vă mai spun și eu una, legată de pomenile electorale. În calitatea mea de profesor la Politehnică, am fost chemat ieri de urgență la ora 15 (în pauza cursului meu de Proiectare Asistată la anul III), ca să semnez o declarație pe proprie răspundere și să primesc 700 de lei. Am citit declarația și am văzut că aș primi acești bani ca urmare a participării mele la un proiect european din programul POSDRU. Proiectul se finalizează la vară, dar banii i-aș fi primit acum, în această săptămână electorală. Am întrebat în ce constă participarea mea la acel proiect, dar nu am primit un răspuns (fiindcă „lasă că o să vedeți la vară” nu mi se pare un răspuns valabil). Am întrebat apoi de ce tocmai acum „de urgență” sunt chemat să iau bani. De ce nu am fost chemat acum o lună - sau săptămâna viitoare? Aici nu am primit ca răspuns decât semne sibilinice, mimică și uitături peste umăr... Vă dați seama că am înapoiat declarația necompletată spunând cu glas tare „Oameni buni, eu nu primesc pomeni electorale de la Victor Ponta” și m-am întors la curs. Cred că oricine își dă seama că, la pensia mea de 2119 lei, pe care o primesc în urma unei vechimi de 50 de ani și 1 lună în câmpul muncii (dintre care majoritatea covârșitoare în Politehnică - adică 42 de ani), suma de 700 de lei mi-ar fi prins bine. Care român „verrrde” de-al lui Vadim ar renunța la bani pentru o goangă?
Ei bine, dragi nehotărâți și dragi scârbiți de politică și de politicieni, de ce credeți că v-am povestit eu acest aspect? Ca să mă laud ce erou sunt eu? Nu, credeți-mă că nu - vi l-am spus doar ca să vedeți că eu am făcut un efort mult mai mare decât voi, cei care nu vreți să vă duceți la vot. Uitați-vă fraților (și surorilor) la cei doi candidați rămași în cursă, judecați cu mintea voastră și mergeți la vot! Dacă nu mergeți, fiți siguri că decizia asupra viitorului vostru va fi luată - în locul vostru - de un cocalar care a primit 50 de lei (sau de un homeless, dacă vă repugnă termenul de cocalar!).
Eu am împlinit 69 de ani și, biologic, nu ar trebui să mă mai intereseze prea mult ce se va întâmpla în anul 2030 - să zicem - dar majoritatea dintre voi sunteți mult, mult, mai tineri ca mine și sunteți obligați de viitoarele voastre familii și de viitorii voștri copii să vă implicați în această decizie. Este singurul moment (ciclic) în care puteți să schimbați ceva! Purtați în mintea voastră refuzul meu de a lua cei 700 de lei și comparați-l cu drumul vostru (chinuitor...) până la centrul de votare. Măcar atât...
Iar bucureștenii s-ar putea mobiliza și ei - ca la Revoluția din 1989 - ca să ajute Timișoara și Clujul!
13 nov. 2014 - Comentarii după a doua confruntare televizată
Când văd cum V. Ponta se întoarce spre cameră, se uită în ochii mei la televizor și spune cu un tupeu inimaginabil că are o hârtie de la Înalta Curte care arată că nu a pornit acțiune împotriva lui, deși suntem lămuriți și eu și el că a plagiat, știu că mă va minți toată viața! Minte cu o siguranță care te înfioară. Toată țara a văzut zecile de pagini copiate din altă teză, iar faptul că l-a amenințat/plătit/convins pe profesorul ale cărui texte le-a copiat ca să nu facă plângere penală este unicul motiv pentru care Înalta Curte nu a putut să pornească o acțiune împotriva sa. Dar asta nu înseamnă că nu a plagiat, ci numai că nu a creat un prejudiciu celui după care a copiat - din moment ce el nu revendică acest lucru.
Poate această fermitate în a ne minți PE FAȚĂ este cea mai dură acuză la adresa lui. Acest individ „te face” din priviri, iar un om corect și educat precum Klaus Iohannis nu-i va putea face față niciodată!
Acum să trecem și la dovezi. Vă întreb așa: dacă V. Ponta nu a plagiat, atunci de ce și-a retras titlul de doctor din CV? Trebuie să nu uităm și faptul că, în baza acelui titlu a profesat și a câștigat bani la o universitate privată. Oare asta nu reprezintă un furt? Asta nu este o infracțiune?
Ca să dau iar un exemplu, același lucru s-a întâmplat și la mine în Catedră (Departament, mai nou). O colegă a copiat o carte întreagă după un coleg mai în vârstă și i-a pus alt titlu. După ce plagiatul a fost dat în vileag, colegul mai în vârstă, îngăduitor, a acceptat să participe la o altă carte cu un subiect similar împreună cu colega mai tânără și a iertat-o. Adică nu a făcut o plângere penală. După încă niște ani buni, colega a fost descoperită că a falsificat numele pe mai multe contracte și le-a prezentat ca fiind ale ei. A făcut asta pentru a-și completa panoplia de realizări în încercarea de a promova de la conferențiar la profesor (vă dați seama că între timp ajunsese conferențiar!). Pentru această faptă a fost chemată la Rectorat, i s-a spus despre ce era vorba și a fost dată afară din Politehnică în 15 minute. Singura ei obiecțiune a fost că nu a falsificat numele pe cinci contracte, ci numai pe trei... Ce înțelegem noi de aici? Înțelegem că năravul din fire nu are lecuire, că cine fură odată va căuta mereu să fure!
Dacă pentru România este o mândrie să aibă un președinte șmecher, care se descurcă, fură și reușește să mintă și să se acopere cu talent, atunci exact acesta este președintele nostru cel mai potrivit. Lumea din afară se va uita la el și va ști cum sunt și spre ce aspiră TOȚI românii - care l-au ales în majoritate. Nu va trebui să mai aducem și alte dovezi, pentru a explica de ce și cum ni s-au furat fabricile și pădurile. Vor spune în sinea lor că acestea sunt lucrurile cu care românii se mândresc cel mai mult: hoția și hoțul neprins!
14 nov. 2014 - Păcatul Originar
Afară de aceste simple opinii liber exprimate, vă rog să vă mai gândiți la ceva. Dacă ne vom pricopsi cu acest președinte de doi bani, nu uitați niciodată că ființa lui poartă în sine Păcatul Originar al Plagiatului. Adică al Hoției. Odată cu acceptarea lui prin vot popular nu vom mai avea ce face, nu vom mai putea să dăm înapoi. Noi, Majoritatea din această țară l-am ales! Ne vor pomeni copiii noștri și se vor mira nespus că în anul de grație 2014 am ajuns la această nesăbuință. Nu mai spun că, înaintea copiilor noștri, începând chiar de săptămâna viitoare se va mira întregul Occident... Și chiar ar avea de ce!
Citiți și Patriotism vs. Naționalism
Nenorocirea este că, pe lângă toate cele de mai sus, un astfel de om alunecos, care știe prea bine să dea vina pe alții, nu va putea fi tras la răspundere niciodată pentru cazul în care deciziile sale absolut nefundamentate vor duce la ruină socială. Tot ce a găsit să spună atunci când a fost încolțit cu reducerea CAS-ului la Palatul Cotroceni a fost că „o să ne descurcăm, țara asta se descurcă...” (priviți filmul la finalul discuției - începând de la lamentabilul minut 23). Vi se pare un gen de om responsabil și parolist? Vi se pare în stare să răspundă vreodată de ceva? Credeți că va fi vreodată capabil să-și ceară scuze pentru ceva? Puneți-vă apoi aceleași întrebări și relativ la Klaus Iohannis, care-și respectă concetățenii din Sibiu de 14 ani, iar aceștia îl răsplătesc alegându-l iar și iar.
15 nov. 2014 - Riscurile pentru PSD
Riscurile pentru PSD sunt mari. Acestea sunt cel mai bine exprimate de către fondatorul său de tristă amintire. Citiți pasajul care urmează, preluat de pe site-ul Comisarul.ro.
Momente tensionate şi schimburi de cuvinte neortodoxe au avut loc duminică seara la sediul PSD după închiderea urnelor, la turul 1. Ion Iliescu a venit extrem de nervos la partid. El i-a acuzat pe Dragnea şi Ponta că au transformat PSD într-un monstru care s-a îndepărtat de oameni, de valorile social-democrate (adică valorile socialismului - nn). Că se laudă cu rezultate care sunt obţinute prin metode aflate la limita legalităţii şi că, într-o bună zi, toate acestea vor fi plătite cu vârf şi îndesat. Dragnea a încercat să-l tempereze pe bătrânul comunist spunându-i că dracul nu este aşa de negru cum pare şi că rezultatul este bun. Însă asta l-a enervat şi mai tare pe fostul preşedinte. Iliescu, spre stupoarea tuturor, l-a făcut nesimţit şi impertinent. Aducându-i aminte că au luat 400 de primari. „Pentru că te văd foarte deştept, Liviule, care era scorul fără primarii ăştia?”, a tunat Iliescu. El a lansat şi un avertisment dur: „Aţi creat un monstru. Să nu uitaţi ce vă spun, dacă pierdeţi alegerile, partidul se va pulveriza. Nimeni nu vă va mai ierta!”.
Gândiți-vă bine și spuneți și altora, poate ne-o veni mintea la cap în ultima clipă!
Mintea românului de pe urmă, cum se zice...
16 nov. 2014, ora 23:12 - O seară în care am fost mândru că sunt român!
După ce chiar adineauri contracandidatul lui Klaus Iohannis și-a recunoscut eșecul, închei cu mulțumiri pentru cei care m-au ascultat și au decis să voteze cu Klaus Iohannis. Voi păstra neschimbată această pagină cel puțin cinci ani de acum încolo.
Mai spun doar un lucru. Acum încă nu ne dăm seama ce a făcut POPORUL ROMÂN, dar se va vedea că Europa va recunoaște că nu suntem chiar în coada cozilor. Cred că și Petre Țuțea ar fi mândru de poporul lui în această seară. Mai sunt încă speranțe că, în timp, ne vom integra și noi, cu adevărat, în Europa, chiar dacă o vom face mai șovăielnic.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Prof. univ. Dr. ing. Constantin STĂNCESCU
Universitatea POLITEHNICA din București
19 nov. 2014 - Post Scriptum
Cel mai impresionant lucru petrecut la aceste alegeri a fost faptul că românii din străinătate s-au comportat exemplar. Au stat ore în șir în condiții potrivnice (noiembrie) la cozi imense, atât în primul tur, cât și în al doilea, chiar și după ce au realizat că nu vor apuca să ajungă să intre în sala de vot! A fost o mare lecție pentru noi, cei din țară, să vedem cum fiecare dintre ei și-a prețuit acel unic și aparent nesemnificativ vot al lor, între milioanele de voturi cumulate.
Cred că mulți dintre noi și-au zis: „Stai așa, deci noi, din comoditate, nu ne învrednicim să ne ducem la vot pe a doua stradă de casă, iar acești oameni - frații noștri - vin cu noaptea în cap de la sute de kilometri în ziua lor liberă doar pentru a introduce în urnă acel nesemnificativ vot al lor? Ba mai mult, stau la acea coadă chiar dacă-și dau seama că nu vor ajunge să voteze? Păi, în aceste condiții mă duc și eu să votez, să fie clar!” Așa se explică faptul că sensul rezultatului votului a basculat spre Klaus Iohannis abia pe la ora 6 seara (ora României), după ce dimineață se vedea cum ceilalți jubilau la televizor.
Am în față mesajul unei românce din Toronto - Canada, transmis unui vechi prieten de-al meu din același oraș și-mi permit să-l reproduc mai jos, fără a le cere încuviințarea. Citiți-l cu atenție ca să înțelegeți mai bine care este starea lor de spirit, acum, după ce au văzut că visul lor de a ne îndrepta și noi spre o democrație adevărată pare să aibă șanse de a se transpune în realitate (my dreams come true, vorba ceea...).
Înainte de a-i da cuvântul, vreau să mai spun ceva. Sunt sigur că foarte mulți dintre românii ajunși (de nevoie) în țări străine ar da foarte mult pentru a se întoarce în țară dacă ar avea certitudinea că și aici condițiile au măcar tendința de a semăna cu cele de acolo (respect, ordine și curățenie, venituri etc.). Ei bine, iată că acum se întrezărește acest lucru. Poate vom avea norocul să ne deșteptăm și să contrazicem - odată pentru totdeauna - spusele lui Petre Țuțea din motto-ul acestei pagini de web.
Dar să vedem ce a zis Doamna Româncă din Toronto - citiți cu atenție. N-am corectat aproape nimic în text, tocmai pentru a se vedea emoția acelei Doamne (nu am înțeles ce înseamnă „pledgul”, dar oricum nu contează!).
„Minunat... sunt imens emotionata, ca Romania, tara noastra, poate sa devina o tara Democratica din nou, cu ajutorul poporului Roman din tara si cei din strainatate. Multumesc pentru tot ce mi-ati trimis. Am fost f. emotionata cu pledgul celor din Sibiu, catre toti Romanii din tara si a celor din lume, caci ei au facut totul, restul depindea de popor. A fost una singura sansa in anii acestia aprox 25 de ani de la Revolutie, ca cineva sa aiba aceasta sansa. A fost uimitor, m-am uitat la stiri tinind sufletul. Aceasta era visul tutoror pentru o viata mai buna. Dl Klaus va duce Romania spre o viata mai buna in interiorul EU. Sunt f. bucuroasa pentru cei de acasa, caci ei traiesc acolo.”
25 nov. 2014 - Actualitatea de după...
Azi am cercetat cu atenție proiectul POSDRU 174/1.3/S/149155 „Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al învățării pe tot parcursul vieții” prezentat pe site-ul http://ismb.edu.ro/ și am decis să completez documentația pentru încasarea sumei forfetare de 700 lei. Nu mai este campanie electorală (ba am și câștigat-o!), așa că nu văd de ce m-aș mai opune...
Note:
1/ Legat de același ultim subiect, se pare că, totuși, acel proiect POSDRU a fost o mare cacealma electorală - suntem în 20 ianuarie 2015 și nu se mai aude nimic despre el!
2/ Ba da, se aude. Acum, în martie 2015 aflu că degeaba m-am înscris pe tabel - fiind pensionar, nu am dreptul să primesc acei 700 lei. Sigur că despre asta nu știa nimeni nimic atunci, în săptămâna de dinaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale... Tehnică veche, păpușari noi...